Turmericul și inima: de ce curcuma din bucătărie nu e același lucru cu curcumina din studii

Cristian Panaite

Despre turmeric circulă, de câțiva ani, o promisiune care sună prea bine ca să fie adevărată: că o linguriță pe zi face pentru vasele tale de sânge cât o jumătate de oră de mișcare. Afirmația pornește de la un studiu real, pe care l-am citit cu atenție. Pe drum s-a pierdut însă un detaliu esențial: studiul nu a folosit turmeric, ci curcumină, iar cele două nu sunt același lucru. Îți explic diferența, ce au arătat de fapt studiile și ce merită să faci cu condimentul din bucătărie.

Turmeric, curcuma și curcumină: care este diferența

Turmericul și curcuma sunt două nume pentru același condiment: pudra galbenă obținută din rizomul (tulpina subterană, asemănătoare unei rădăcini) unei plante înrudite cu ghimbirul. Curcumina este doar una dintre substanțele din această pudră, pigmentul care îi dă culoarea, și reprezintă în medie aproximativ 3% din greutatea ei¹. Asta înseamnă că o linguriță de turmeric, de aproximativ 3 grame, conține în jur de 90 de miligrame de curcumină.

Iar din aceste 90 de miligrame, corpul absoarbe foarte puțin: intestinul și ficatul transformă și elimină curcumina aproape imediat. Piperul negru ajută, pentru că încetinește eliminarea ei. Într-un experiment, o doză mare de curcumină luată împreună cu substanța activă din piper a fost absorbită de aproximativ douăzeci de ori mai bine². Studiile despre inimă au folosit însă preparate speciale, făcute anume ca să ajungă în sânge, așa că o linguriță de turmeric în orez nu reproduce ce s-a testat acolo.

Ce au arătat studiile despre inimă și vasele de sânge

Vasele de sânge sunt căptușite pe interior cu un strat subțire de celule care le ajută să se relaxeze și să se lărgească atunci când organismul are nevoie de mai mult sânge. Când acest strat nu își mai face bine treaba, vasele se lărgesc mai puțin decât ar trebui, iar aceasta este una dintre primele modificări de pe drumul spre infarct și accident vascular cerebral. Medicii o pot măsura cu un test simplu: umflă o manșetă pe braț câteva minute, apoi o desfac și urmăresc cu ecograful cât de mult se lărgește artera.

În studiul de la care a pornit promisiunea, publicat în 2012³, 32 de femei aflate după menopauză au fost împărțite în trei grupuri: unele au făcut mișcare, altele au luat zilnic 150 de miligrame de curcumină într-o formă specială, bine absorbită, iar altele nu au schimbat nimic. După opt săptămâni, arterele s-au lărgit mai bine atât la cele care au făcut mișcare, cât și la cele care au luat curcumină. Alte câteva studii mici au găsit același lucru⁴.

Ce nu știm, însă, este dacă o capsulă de curcumină luată zilnic previne infarctul. Testul cu manșeta arată cât de bine funcționează vasele, nu câte infarcte apar. Mi se pare important să știi asta înainte să cumperi ceva.

De ce contează kilogramele în plus pentru vasele de sânge

În jurul vaselor de sânge există un strat subțire de grăsime. La oamenii cu obezitate, acest strat produce substanțe care întrețin inflamația, iar inflamația strică exact mecanismul prin care vasele se relaxează⁵. Cu alte cuvinte, grăsimea în exces nu afectează vasele doar prin colesterol și tensiune: ea însăși le face să funcționeze mai prost. Din același motiv, scăderea în greutate și mișcarea regulată se văd în sănătatea vaselor.

Ce ajută cu adevărat vasele de sânge

• Legumele și fructele. Într-un studiu pe oameni cu tensiune mare⁶, fiecare porție de legume și fructe în plus pe zi a îmbunătățit felul în care se lărgesc vasele de sânge. Îți recomand să urci treptat la cel puțin cinci porții pe zi, în total (o porție înseamnă, de exemplu, un fruct mediu sau un bol de legume).
• Mișcarea regulată, în forma pe care o poți ține: mers alert, bicicletă, înot, dans. Jumătate de oră pe zi este un reper bun de pornire.
• Scăderea în greutate, dacă ai kilograme în plus.
• Turmericul folosit drept condiment, nu ca medicament: în orez, în supa de legume, în linte, în legumele la cuptor, cu un praf de piper negru și puțin ulei de măsline. Îți dă gust și culoare și te ajută să folosești mai puțină sare.

Suplimentele cu curcumină: doar cu medicul

Spre deosebire de condimentul din mâncare, suplimentele concentrate de curcumină nu sunt lipsite de riscuri. În Statele Unite, rețeaua care urmărește cazurile de afectare a ficatului produse de medicamente și de suplimente a descris zece cazuri legate de suplimente cu curcuma, cinci pacienți au fost internați, iar unul a murit⁷. Curcumina poate interacționa și cu medicamentele pentru subțierea sângelui.

Iar regula de la Kilostop este aceeași pentru orice supliment: nu lua suplimente după ureche. Un medic care îți știe toată situația (ce analize ai, ce tratament urmezi și ce alte suplimente mai iei) poate să îți spună dacă un supliment are sens pentru tine. Unele suplimente interacționează cu medicamentele, unele nu se iau împreună, unele au sens doar dacă analizele arată o lipsă, iar altele sunt periculoase în doze mari. Arată-i medicului toată lista, nu doar ce ți se pare important.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre turmeric și curcumină?

Turmericul (curcuma) este condimentul, pudra din rizomul plantei. Curcumina este substanța galbenă din el și reprezintă doar aproximativ 3% din pudră. Studiile au folosit curcumină în preparate speciale, nu turmeric de bucătărie.

Cât turmeric pot mânca pe zi?

Folosit drept condiment în mâncare, turmericul este sigur în cantitățile obișnuite de gătit. Suplimentele concentrate de curcumină sunt altă discuție și se iau doar cu acordul medicului.

Ajută curcuma la inimă?

În studii mici, curcumina în preparate speciale a îmbunătățit felul în care funcționează vasele de sânge. Nu există însă dovezi suficiente că, luată zilnic, previne infarctul. Pentru inimă, legumele, mișcarea și greutatea contează mult mai mult.

Vasele de sânge se repară încet, prin lucrurile pe care le faci în fiecare zi, iar la cineva cu kilograme în plus cel mai mare câștig vine din scăderea în greutate. Însă nu toți ne îngrășăm din același motiv: la unii sunt poftele care nu se pot opri, la alții stomacul care nu se satură, mâncatul emoțional sau arderile lente, iar fiecare tipar are nevoie de altă abordare pentru slăbit.

La Kilostop, folosim diagnosticarea celor 4 tipare de obezitate înainte de a porni orice program de slăbire. Vrei să știi care este tiparul tău preponderent? Completează testul și vei primi rezultatul tău în câteva minute.

Iar dacă vrei să afli ce se întâmplă, de fapt, într-o arteră în timpul unui infarct și ce poți face ca să îl previi, îți explic totul în articolul Cum să previi atacul de cord.

Multă sănătate și nu uita: mănâncă variat, nu prea mult, în special vegetale.