Cum să previi atacul de cord: ce îl provoacă, de fapt, și ce poți face de azi

Cristian Panaite

Atacul de cord se poate preveni. Nu întotdeauna și nu la toată lumea, dar într-o măsură mult mai mare decât cred cei mai mulți oameni. Societatea europeană de cardiologie estimează că cel puțin 80% dintre bolile de inimă și de vase de sânge ar putea fi evitate dacă am renunța la obiceiurile care le favorizează¹. Citește articolul până la capăt și vei afla ce provoacă, de fapt, un infarct, ce rol are stresul, ce semne nu trebuie să ignori niciodată și ce poți face de azi ca să îți scazi riscul.

Subiectul ne privește direct: România are a doua cea mai mare rată de decese prin boli ale inimii și ale vaselor de sânge din Uniunea Europeană, iar aceste boli provoacă mai mult de jumătate din toate decesele din țară².

Ce se întâmplă, de fapt, în timpul unui infarct

Inima este un mușchi care are nevoie permanent de sânge și de oxigen. Le primește prin câteva artere mici, numite artere coronare. Cu timpul, în peretele acestor artere se poate aduna colesterol, împreună cu celule ale sistemului imunitar care încearcă să îl curețe. Se formează astfel o umflătură în peretele arterei, numită placă de aterom. Ani la rând, placa poate crește fără să doară și fără să dea vreun semn.

Infarctul apare, de cele mai multe ori, atunci când suprafața unei astfel de plăci se fisurează. Corpul tratează fisura ca pe o rană și formează un cheag de sânge chiar în acel loc. Cheagul poate astupa artera, iar partea de mușchi al inimii care primea sânge prin ea rămâne fără oxigen și începe să moară. De aceea, la un infarct, fiecare minut contează.

Ce cred oamenii că provoacă infarctul și ce arată studiile

Când cineva face un infarct, cei din jur își amintesc de obicei ce s-a întâmplat chiar înainte: o ceartă, o veste proastă, un efort neobișnuit, o masă foarte bogată. Și nu se înșală complet. Studiile arată că, în orele de după o criză de furie³ sau după un efort fizic intens făcut de cineva care altfel se mișcă foarte puțin⁴, riscul de infarct crește pentru scurt timp.

Însă aceste momente sunt doar declanșatorul, ultima picătură. Placa s-a format în ani, iar ce o face să crească se poate măsura. Cel mai mare studiu pe această temă, numit INTERHEART, a comparat aproape 30.000 de oameni din 52 de țări⁵ și a găsit că un număr mic de factori, toți modificabili, explică la nivelul populației aproximativ 90% din riscul de infarct. Cei mai importanți sunt:

• colesterolul și grăsimile din sânge modificate;
• fumatul;
• stresul de durată și depresia;
• grăsimea de pe abdomen;
• tensiunea arterială mare;
• diabetul;
• prea puține legume și fructe în alimentație;
• lipsa mișcării.

Stresul este pe listă, așa că nu e o idee greșită. Oamenii care trăiesc ani la rând sub presiune, cu griji constante sau cu depresie, au un risc mai mare. Dar stresul stă alături de ceilalți factori, nu în locul lor: un om liniștit care fumează și are tensiunea mare rămâne cu un risc mare.

Ce poți face ca să îți scazi riscul

Aproape toți factorii de pe listă se pot schimba sau trata. Iată de unde poți începe:

• Află-ți valorile. Tensiunea arterială, glicemia și colesterolul nu dor. Singurul mod de a le cunoaște este să le măsori, cu frecvența pe care ți-o recomandă medicul de familie. Întreabă-l ce valoare a colesterolului LDL (numit adesea colesterolul „rău”) ar trebui să ai tu, pentru că ținta diferă de la om la om.
• Dacă fumezi, renunțarea este lucrul care contează cel mai mult. Medicul de familie te poate ajuta cu un plan și, la nevoie, cu tratament.
• Mișcă-te în fiecare zi și crește efortul treptat. Mișcarea regulată scade riscul de infarct și reduce mult riscul ca un efort intens să declanșeze unul⁴. Riscul apare când treci brusc de la foarte puțină mișcare la un efort foarte mare.
• Legume și fructe la fiecare masă, pește de una-două ori pe săptămână, mai puține mezeluri, mai puțină carne grasă și mai puține produse de patiserie.
• Ai grijă de stres și de somn. Nu poți elimina grijile din viață, dar poți avea grijă ca ele să nu devină starea ta permanentă. Mișcarea, somnul suficient, oamenii apropiați și, la nevoie, ajutorul unui psiholog contează și pentru inimă.
• Peștele, nu capsulele. În studiile mari făcute pe oameni fără boli de inimă, capsulele obișnuite cu omega-3 nu au scăzut riscul general de infarct, accident vascular cerebral și deces cardiovascular⁶. Există și un medicament cu omega-3 purificat, în doză mare, dar el se folosește doar la anumiți pacienți, la recomandarea cardiologului.

Legătura dintre greutate și infarct

Grăsimea de pe abdomen apare pe lista INTERHEART ca factor separat, iar kilogramele în plus împing în sus aproape toți ceilalți factori: tensiunea, glicemia, colesterolul. Obezitatea este o boală cronică, iar tratarea ei schimbă mai multe valori deodată. Un studiu mare publicat în 2023⁷, făcut pe oameni cu kilograme în plus sau cu obezitate, cu o boală de inimă deja diagnosticată și fără diabet, a arătat că un tratament medicamentos pentru obezitate a scăzut cu 20% riscul de a face un infarct, un accident vascular cerebral sau de a muri din cauze cardiovasculare.

Semnele unui infarct: când suni la 112

• durere, apăsare, strângere sau arsură în piept, care durează mai mult de câteva minute;
• durere care se extinde spre unul sau ambele brațe, umăr, gât, maxilar, spate sau partea de sus a abdomenului;
• lipsă de aer, transpirație rece, greață, amețeală sau o oboseală bruscă, neobișnuită.

La femei, durerea în piept rămâne cel mai frecvent semn, dar lipsa de aer, greața, durerea de spate sau de maxilar și oboseala apar mai des decât la bărbați, iar uneori durerea în piept lipsește⁸. Dacă ai aceste semne, nu aștepta să treacă și nu conduce singur la spital: sună imediat la 112.

Întrebări frecvente

Poate stresul să provoace un infarct?

Da, în două feluri. Un moment de stres puternic, cum este o criză de furie, poate declanșa un infarct la cineva care are deja plăci în artere. Iar stresul care durează ani la rând crește riscul pe termen lung. Stresul este însă unul dintre mai mulți factori, alături de fumat, tensiune, colesterol, diabet și greutate.

Ce analize arată riscul de infarct?

Colesterolul (mai ales LDL), trigliceridele și glicemia, la care se adaugă tensiunea arterială. Pe baza lor, a vârstei și a fumatului, medicul îți poate calcula riscul cardiovascular pentru următorii zece ani.

Se poate preveni infarctul?

În mare parte, da. Cei mai mulți factori care duc la infarct se pot schimba sau trata: fumatul, tensiunea, colesterolul, glicemia, greutatea, mișcarea și alimentația.

Inima se protejează prin aceleași lucruri la toată lumea, dar nu toți ne îngrășăm din același motiv. La unii sunt poftele care nu se pot opri, la alții stomacul care nu se satură, mâncatul emoțional sau arderile lente, iar fiecare tipologie are nevoie de altă abordare pentru slăbit.

La Kilostop, folosim diagnosticarea celor 4 tipare de obezitate înainte de a porni orice program de slăbire. Vrei să știi care este tiparul tău preponderent? Completează testul și vei primi rezultatul tău în câteva minute.

Multă sănătate și nu uita: mănâncă variat, nu prea mult, în special vegetale.