Obezitatea poate ucide. Slăbitul nu este un moft!

În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 6 din 10 decese, dar nu este un caz aparte. Creșterea numărului de bolnavi cu afecțiuni cardiovasculare este comună în toate societățile de consum.

Obezitatea a devenit deja o epidemie națională! Datele OMS arată că în România una din două persoane adulte este supraponderală, iar una din patru este obeză. Vestea bună este că acum se știe în bună parte cum se pot preveni și trata aceste boli: pierzând în greutate. Slăbitul nu mai este un moft estetic, ci o problemă de sănătate publică!

Obezitatea nu este doar un număr mare de kilograme, ci calea sigură spre boli cronice, adesea fatale. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 75% dintre bolile contemporane sunt cauzate de obezitate, dintre care bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul sunt principalele „efecte secundare" ale obezității.

Excesul de grăsimi din dietă duce cel mai frecvent la îngroșarea arterelor și, de aici, la infarct, totul devine un joc de noroc cu o singură soluție: să pierzi kilograme! Chiar și o pierdere modestă în greutate poate scădea riscul de infarct.

Deși „bolile cardiovasculare" cuprind un spectru larg de boli ale inimii și ale vaselor de sânge, cea mai frecventă formă de boală cardiovasculară este boala coronariană sau cardiacă ischemică — criminalul în serie nr. 1 la nivel mondial (fumatul e abia pe locul 2!), cu milioane de victime anual, circa 150.000 doar la noi în țară (în 2013, eram pe „onorabilul" loc 3 la nivel european). Arma mortală a bolii coronariene se numește infarct miocardic, determinat de blocarea arterelor coronare, care asigură oxigenarea mușchiului inimii.

Ce îngustează și blochează în cele din urmă arterele unei persoane obeze? Depozitele de grăsime construite în peretele arterelor, care poartă numele de ateroscleroză — prezentă de 10 ori mai frecvent la persoanele obeze comparativ cu persoanele care au o greutate normală.

Astfel, pentru fiecare creștere în greutate cu 10%, incidența afecțiunilor arterelor coronare și, implicit, riscul de infarct, crește cu 20%. În plus, studiile asociază obezitatea cu un risc crescut de mortalitate și cu reducerea speranței de viață. Trist, dar adevărat, obezitatea scurtează viața.

Mai mult, obezitatea produce o creștere a volumului total de sânge și a debitului cardiac, cauzată în parte de creșterea cererii metabolice induse de excesul de greutate. Cu alte cuvinte, la orice nivel de activitate fizică, inima obezilor muncește mai mult. În timp, inima se dilatează... Deși „o inimă mare" înseamnă, la figurat, generozitate, la propriu înseamnă un risc crescut să cedeze... Ți se rupe inima, ad literam!

Multă vreme oamenii de știință au crezut că grăsimea este un țesut inert. Din păcate, cercetările recente au dovedit că grăsimea, în special cea abdominală („burta mare") și intraabdominală („ficatul gras", steatozic), are un impact semnificativ asupra metabolismului și sănătății, pe care le modifică în sens negativ.

Țesutul adipos nu este pur și simplu un depozit pasiv de grăsime, ci, dimpotrivă, un țesut metabolic activ — din păcate în sens negativ — care eliberează în sânge o mare varietate de compuși nocivi ce alterează circulația de la nivelul vaselor de sânge, prin compușii inflamatori pe care îi secretă, favorizând astfel diverse tipuri de cancer.

Sute de studii efectuate în ultimele decenii asociază obezitatea cu un risc crescut de cancer esofagian, pancreatic, endometrial (la mucoasa uterului), tiroidian, la colon și rect, la sân (după menopauză), la rinichi și la vezică. Deși procentul cazurilor atribuite obezității variază pentru diferite tipuri de cancer, ajunge la 40% pentru cancerul endometrial și adenocarcinomul esofagian.

Oamenii de știință sugerează câteva mecanisme posibile pentru a explica asocierea obezității cu un risc crescut de anumite tipuri de cancer:

• Țesutul adipos produce cantități excesive de estrogen, al cărui nivel ridicat a fost asociat cu riscul de cancer mamar, endometrial, precum și alte tipuri de cancer.
• Persoanele obeze adesea au nivelul de insulină crescut în sânge (o afecțiune cunoscută sub numele de hiperinsulinemie sau rezistență la insulină), care poate promova dezvoltarea anumitor tumori.
• Celulele adipoase produc hormoni care pot stimula sau inhiba creșterea celulelor. De exemplu, leptina, care este mai abundentă în cazul persoanelor obeze, pare să promoveze proliferarea celulară, în timp ce adiponectina, care este mai puțin abundentă la persoanele obeze, are efecte antiproliferative.
• Celulele adipoase pot avea efecte directe și indirecte asupra altor regulatori de creștere a tumorilor.
• Persoanele obeze au adesea un nivel cronic al inflamației, care a fost asociată cu un risc crescut de cancer.
• Alte mecanisme posibile includ răspunsurile imune și stresul oxidativ alterat.

Specialiștii estimează că în 2030, dacă se continuă tendințele existente în obezitate, numărul de bolnavi de cancer va escalada. O analiză a constatat că o reducere a IMC-ului cu 1, adică o pierdere în greutate de aproximativ 1 kg pentru un adult de greutate medie, ar împiedica creșterea numărului de cazuri de cancer și ar duce la evitarea a aproximativ 100.000 de cazuri noi de cancer numai în SUA.

Slăbirea nu este un deziderat estetic, ci o normă de sănătate! Obezitatea se traduce în riscuri mari de infarct, atac cerebral și diverse tipuri de cancer. Pentru o viață sănătoasă până la adânci bătrâneți, un stil de viață activ și o dietă ce promovează pierderea în greutate sunt obligatorii.