Obezitatea poate ucide.
Slăbitul nu este un moft!
În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 6 din 10 decese, dar nu este un caz aparte. Creşterea numărului de bolnavi cu afecţiuni cardiovasculare este comună în toate societăţile de consum.
Obezitatea a devenit deja o epidemie naţională! Datele OMS arată că în România una din două persoane adulte este supraponderală, iar una din patru este obeză. Vestea bună este că acum se ştie în bună parte cum se pot preveni şi trata aceste boli: pierzând în greutate. Slăbitul nu mai este un moft esetic, ci o problemă de sănătate publică!
Obezitatea frânge inima şi scurtează viaţa
Obezitatea nu este doar un număr mare de kilograme, ci calea sigură spre boli cronice, adesea fatale. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 75% dintre bolile contemporane sunt cauzate de obezitate, dintre care bolile cardiovasculare, diabetul şi cancerul sunt principalele „efecte secundare“ ale obezităţii.
Excesul de grăsimi din dietă duce cel mai frecvent la îngroşarea arterelor şi, de aici, la infarct, totul devine un joc de noroc cu o singură soluţie: să pierzi kilograme! Chiar şi o pierdere modestă în greutate poate scădea riscul de infarct.
Deşi „bolile cardiovasculare” cuprind un spectru larg de boli ale inimii şi ale vaselor de sânge, cea mai frecventă formă de boală cardiovasculară este boala coronariană sau cardiacă ischemică – criminalul în serie nr. 1 la nivel mondial (fumatul e abia pe locul 2!), cu milioane de victime anual, circa 150.000 doar la noi în ţară (în 2013, eram pe „onorabilul“ loc 3 la nivel european). Arma mortală a bolii coronariene se numeşte infarct miocardic, determinat de blocarea arterelor coronare, care asigură oxigenarea muşchiului inimii.
Ce îngustează şi blochează în cele din urmă arterele unei persoane obeze? Depozitele de grăsime construite în peretele arterelor, care poartă numele de ateroslceroză – prezentă de 10 ori mai frecvent la persoanele obeze comparativ cu persoanele care au o greutate normală.
Astfel, pentru fiecare creştere în greutate cu 10%, incidenţa afecţiunilor arterelor coronare şi, implicit, riscul de infarct, creşte cu 20%. În plus, studiile asociază obezitatea cu un risc crescut de mortalitate şi cu reducerea speranței de viață. Trist, dar adevărat, obezitatea scurtează viaţa.
Mai mult, obezitatea produce o creștere a volumului total de sânge şi a debitului cardiac, cauzată în parte de creșterea cererii metabolice induse de excesul de greutate. Cu alte cuvinte, la orice nivel de activitate fizică, inima obezilor munceşte mai mult. În timp, inima se dilată… Deşi „o inimă mare“ înseamnă, la figurat, generozitate, la propriu înseamnă un risc crescut să cedeze… Ţi se rupe inima, ad literam!
Obezitatea promovează şi hrăneşte cancerul
Multă vreme oamenii de ştiinţă au crezut că grăsimea este un ţesut inert. Din păcate, cercetările recente, au dovedit că grăsimea, în special cea abdominală („burta mare“) şi intraabdominală („ficatul gras”, steatozic), are un impact semnificativ asupra metabolismului şi sănătăţii, pe care le modifică în sens negativ.
Țesutul adipos nu este pur și simplu un depozit pasiv de grăsime, ci, dimpotrivă, un ţesut metabolic activ – din păcate în sens negativ – care eliberează în sânge o mare varietate de compuși nocivi ce alterază circulaţia de la nivelul vaselor de sânge, prin compuşii inflamatori pe care îi secretă, favorizând astfel diverse tipuri de cancer.
Sute de studii efectuate în ultimele decenii ani asociază obezitatea cu un risc crescut de cancer esofagian, pancreatic, endometrial (la mucoasa uterului), tiroidian la colon şi rect, la sân (după menopauză), la rinichi şi la vezică. Deşi procentul cazurilor atribuite obezităţii variază pentru diferite tipuri de cancer, ajunge la 40% pentru cancerul endometrial şi adenocarcinomul esofagian.
Oamenii de ştiinţă sugerează câteva mecanisme posibile pentru a explica asocierea obezităţii cu un risc crescut de anumite tipuri de cancer:
• ţesutul adipos produce cantități excesive de estrogen, al cărui nivel ridicat a fost asociat cu riscul de cancer mamar, endometrial, precum și alte tipuri de cancer.
• persoanele obeze adesea au nivelul de insulină crescut în sânge (o afecțiune cunoscută sub numele de hiperinsulinemie sau rezistență la insulină), care poate promova dezvoltarea anumitor tumori.
• celulele adipoase produc hormoni care pot stimula sau inhiba creșterea celulelor. De exemplu, leptina, care este mai abundentă în cazul persoanelor obeze, pare să promoveze proliferarea celulară, în timp ce adiponectina, care este mai puțin abundentă la persoanele obeze, are efecte antiproliferative.
• celulele adipoase pot avea efecte directe și indirecte asupra altor regulatori de creștere a tumorilor.
• persoanele obeze au adesea un nivel cronic al inflamației, care a fost asociată cu un risc crescut de cancer.
• alte mecanisme posibile includ răspunsurile imune și stresul oxidativ alterat.
Specialiştii estimează că în 2030, dacă se continuă tendinţele existente în obezitate, numărul de bolnavi de cancer va escalada. O analiză a constatat că o reducere a IMC-ului cu 1, adică o pierdere în greutate de aproximativ 1 kg pentru un adult de greutate medie, ar împiedica creșterea numărului de cazuri de cancer și ar duce la evitarea a aproximativ 100.000 de cazuri noi de cancer numai în SUA.
Slăbirea nu este un deziderat estetic, ci o normă de sănătate! Obezitatea se traduce în riscuri mari de infarct, atac cerebral şi diverse tipuri de cancer. Pentru o viaţă sănătoasă până la adânci bătrâneţi, un stil de viaţă activ şi o dietă ce promovează pierderea în greutate sunt obligatorii.